Seria de volume Românii după Marele Război reprezintă o continuare remarcabilă a proiectului început în 2014 de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, dedicat comemorării unui secol de la debutul Primului Război Mondial. Coordonată de Carmen Sorina Rîjnoveanu și Manuel Stănescu, această lucrare extinde atenția de la evenimentele războiului la perioada interbelică, reflectând transformările profunde din România între 1919 și 1920. Volumul dedicat anului 1919 pune accent pe momente definitorii din istoria țării, precum participarea la Conferința de Pace de la Paris, apărarea Marii Uniri de către Armata Română și războiul româno-maghiar. De asemenea, sunt abordate tratativele privind recunoașterea unirii Bucovinei, relațiile cu Austria și Bulgaria, problematica Basarabiei și tratatul referitor la minoritățile naționale. Documentele incluse provin din arhive prestigioase și reflectă dinamica politică, diplomatică și socială a primului an după război. Volumul dedicat anului 1920, publicat ulterior, reprezintă un punct central al seriei, marcând semnarea Tratatului de la Trianon și recunoașterea internațională a unirii Basarabiei cu România. Este un an complex, în care România își consolidează frontierele și începe organizarea alianțelor regionale, precum Mica Înțelegere. Pe plan intern, guvernarea condusă de generalul Alexandru Averescu a gestionat demobilizarea armatei, începutul unificării administrative, implementarea reformei agrare în Basarabia și măsuri economice destinate refacerii țării după război. Ambele volume includ analize aprofundate, mărturii ale contemporanilor și documente inedite, completate de note explicative, cronologii și indici de nume pentru a facilita înțelegerea contextului istoric. Accentul pus pe lecțiile învățate în timpul Primului Război Mondial și pe măsurile de modernizare militară demonstrează importanța rolului jucat de Armată în consolidarea României Mari.